Urmeaza partea a doua, “Finalizarea”, cat de curand.
Asa incheiam prima parte a articolului despre constructia machetei.
Din pacate nu a fost asa astfel incat, vreti nu vreti, trebuie sa mai suportati un episod intermediar.
Desi mica, din punct de vedere dimensional, cu un desen al liniilor simplu si impresia ca se poate realiza foarte repede lucrurile nu stau chiar asa.
Probabil tocmai scara de lucru a fost un impediment si faptul ca nu am mai lucrat la 1:120.
Cine crede ca daca a facut o macheta la 1:87 sau o scara mai mare si lucrurile stau la fel atunci cand scara se micsoreaza se inseala.
Nici reciproca nu este valabila.
In lumea trenuletelor electrice cu cat scara este mai mare cu atat nivelul de detaliere creste.
Revin la ce am mai facut si cat de mult au avansat lucrurile.
Am inierbat relieful, o prima faza de control, pentru a delimita zonele care vor primi iarba si ce ramane fara.
Am lucrat la portalele de tunel si zidurile de sprijin pentru a veni cat mai aproape de realitate din punct de vedere coloristic.
Spray-ul negru mat, vopseaua lavabila maro si alba au fost de baza in executarea lucrarilor de vopsire.
In acelasi timp, ca lucrurile sa nu stagneze, s-au completat zonele balastate cu nisip. Liniile si drumul ce duce la cariera au alta infatisare.
Ideea, din start, a fost sa nu facem o macheta la care totul sa arate ca scos din cutie sau pe poarta fabricii.
Astfel s-a luat hotararea de a se interveni pentru a da impresia de uzura atat asupra caii de rulare cat si a celorlalte elemente: cladiri, poduri si drumuri.
Aplicarea “ruginii” pe sine am facut-o cu colorant pentru vopsele.
A fost solutia cea mai buna. Incercarile cu oxid de fier rosu nu au dat rezultate si nici pigmentii de la Noch nu au reusit sa se aseze cum trebuie pe sine.
Pentru poduri am folosit pigmentii de la Noch care s-au comportat foarte bine pe plasticul acestora cat si pe forexul utilizat la picioarele de pod.
Fotografiile reprezinta prima faza de “uzura” aplicata lucrarilor de arta.
Nisipul folosit pentru imitarea pietrei sparte utilizate la terasament, fiind nisip pentru acvariu, avea o culoare alb-galbui.
Nu sfatuiesc pe nimeni sa balasteze linia si dupa aceea sa vopseasca terasamentul. Este un adevarat chin si o munca tare migaloasa, repetitiva si plictisitoare.
Sigur data viitoare vom proceda invers. Se vopseste nisipul si dupa ce am obtinut culoarea care ne-am propus-o il punem pe terasament.
Primul strat aplicat a fost negru pentru a da impresia de adancime in momentul cand se vopseste la gata.
Desi am protejat linia tot a mai scapat vopsea pe sine, vopsea ce a trebuit sa fie inlaturata imediat.
Dupa uscarea negrului dat cu spray-ul cu ajutorul unei pensule aproape uscate de vopsea am trecut peste suprafata pietrisului astfel incat acesta a devenit o combinatie de gri cu negru.
La drumul ce duce la cariera am adaugat, pe langa negru si gri, o nuanta de maro.
Deoarece exista timpi morti in realizarea si detalierea reliefului am folosit “timpii” pentru realizarea diferitelor detalii.
A fost realizata cladirea statiei, un kit vechi antic si de demult, ce avea initial peretii roz.
Au fost modificate alte trei cladiri pentru a corespunde temei machetei.
Din resturile de linie ramase dupa realizarea traseului au fost facute un pachet de sine ce asteapta momentul sa le inlocuiasca pe cele deteriorate si pachete de traverse.
Nu am uitat de albiile celor doua parauri ce au “primit” apa si chiar trestie, trestie ce trebuie taiata deoarece folosita direct din pachetul Noch are dimensiuni pantagrulice.
Dupa cum am scris la inceput macheta este gandita sa functioneze in sistem analog, dual analog – in sistem automatizat si manual.
La realizarea automatizarii am fost ajutati de catre bogdan_g si bogdy.
Astfel a fost realizata automatizarea circulatiei trenurilor, au fost montate motoarele pentru actionarea macazelor. Motoarele sunt Tillig iar montajul a fost facut sub planseta.
continuare: Macheta 1:120 - TT ( III )
(va urma)
Text: LDHEditare: FloS
Foto: LDH
